HAPPY EASTER !

EASTER _ Dyed eggs decorated with leaves!

Easter Traditional Food-DROB MIEL !

DROB DE MIEL ! Ingrediente Drob de miel 1 kg organe de miel (plamani, ficat, inima, limba; cantarite dupa fierbere si tocare) 2 cepe 2 legaturi de ceapa verde (10 fire) 2 legaturi patrunjel 2 felii paine mai veche (fara coaja) 150 ml lapte 8 oua fierte tari 4 oua crude 1 lingurita rasa sare 1 lingurita rasa piper 80 ml ulei Preparare Drob de miel Se spala organele bine in cateva ape, pana ramane curata apa pe ele. Se pun in apa cu otet si sare pentru 30 minute. Eu nu am folosit rinichii, care ar trebui curatati de partea alba din interior si tinuti in apa cu otet separat. Se fierb organele timp de 5 minute. Se arunca apa murdara de pe ele, se spala bine oala si se pun la fiert inca 30 minute din momentul primului clocot. Cat timp fierb organele, se toacat foarte marunt ceapa, ceapa verde si patrunjelul. Se toaca marunt si 4 oua fierte. Painea se pune la inmuiat cu putin lapte. * painea va face drobul mai pufos Se scurg bine organele si cum se racoresc se toaca cu cutitul cat mai marunt. * se pot da prin masina de tocat si veti obtine pate Se incinge uleiul intr-o tigaie mare si se caleste ceapa la foc mediu spre mic pana este moale. Se adauga organele tocate si se prajesc la foc mediu timp de 10 minute, amestecand mereu. Se trage de pe foc. Se adauga ceapa verde si patrunjelul, ouale tocate si painea stoarsa de lapte. Se amesteca totul foarte bine. Se condimenteaza amestecul cu sare si piper. Puteti gusta compozitia. Se bat 3 oua mari crude si se pun peste amestecul racorit. Se amesteca bine. O tava de chec se unge foarte bine cu ulei (inclusiv pe margini). Se aseaza 1/3 din compozitie pe fundul formei. Deasupra asezati restul de 4 oua fierte intregi. Se acopera ouale cu restul de umplutura. Bateti ultimul ou crud ramas si ungeti drobul cu el. Dati drobul la cuptor, la 180C pentru 50 minute. Cand il scoateti treceti cu un cutit pe margini. Lasati sa se raceasca. Se pastreaza la frigider. calim ceapa : prajim tocatura : adaugam verdeturi si oua : POFTA BUNA !

Deniile din Saptamana Patimilor -

Deniile se savarsesc incepand cu seara Floriilor, pana in Vinerea Mare, cand se canta Prohodul Domnului. Cuvantul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul "straste" pentru denii. Acest termen are semnificatia de "patima". Expresia "a merge in strasti" insemna "a merge la denii". Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: "Iata, Mirele vine in miezul noptii... Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul "Iata, Mirele vine...", luminanda "Camara Ta, Mantuitorule", troparul "Cand slaviti ucenici..."). Specificul Saptamanii Patimilor - slujbe si randuieli! Luni, marti si miercuri se oficiaza Liturghia darurilor mai inainte sfintite. In Joia Mare se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare unita cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua in care, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie, se mai scoate inca un agnet, care se sfinteste odata cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat. Sunt asezate pe acelasi disc si impreuna sunt aduse pe Sfanta Masa la Vohodul mare. Al doilea Agnet este pastrat pana in Martea Luminata cand este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce a fost sfaramat, este pus intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Din acest Agnet, preotul impartaseste in cursul intregului an, pe cei care din motive bine intemeiate nu pot ajunge la biserica. Tot din acest Agnet sunt impartasiti si pruncii nou botezati. n unele manastiri, in Joia Patimilor are loc ritualul spalarii picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie facut de Hristos inainte de Cina cea de Taina - spala picioarele ucenicilor. In manastiri, staretul este cel care spala picioarele monahilor. Vinerea Mare este o zi aliturgica, nu se savarseste Sfanta Liturghie. In dimineata acestei zile, se scoate Epitaful din Sfantul Altar si se asaza pe o masa in mijlocul bisericii. Aceasta Masa are in fata Sfanta Cruce scoasa din Joia Mare. Seara se oficiaza slujba Prohodului Domnului, in timpul careia se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf (o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului). Dupa aceasta procesiune, preotii vor aseza Epitaful pe Sfanta Masa din Altar, unde va ramane pana in miercurea din ajunul Inaltarii Domnului. Semnificatia Deniilor din Saptamana Patimilor! Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda. Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit. Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta realizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie. In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti. Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului. Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in naosul bisericii. Exista obiceiul ca atunci cand preotul citeste din Sfintele Evanghelii, credinciosii sa aprinda lumanari si sa se aseze in genunchi. In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul. In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti. Sambata seara, incepe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere: "In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

PALM SUNDAY -DUMINCA FLORIILOR -

Floriile sau Duminica Floriilor marcheaza ultima duminica dinaintea Invierii Domnului. Aceasta sarbatoare reprezinta intrarea triumfala a Mantuitorului nostru Iisus Hristos in Ierusalim, unde Domnul nostru a fost intampinat de o sumedenie de credinciosi care tineau in maini rami de finic. Aceasta sarbatoare este una dintre cele mai importante sarbatori din an, reprezentand singura data cand Mantuitorul a acceptat sa fie aclamat ca imparat. Palm Sunday or Palm Sunday marks the last Sunday before Resurrection. This holiday represents the triumphal entry of Jesus Christ our Saviour in Jerusalem where our Lord was greeted by a lot of believers who were holding hands palm rami. This holiday is one of the most important holidays of the year, representing only time the Savior has agreed to be acclaimed as king. Conform profetiilor prezente in Vechiul Testament, Iisus isi pregateste singur intrarea ca sa fie recunoscut ca fiind Mesia, dupa cum insusi Legea spunea. Mantuitorul este aclamat de o sumedenie de credinciosi care aveau in maini ramuri de maslin si de finic. Acestia, vazandu-L, au inceput sa strige: „Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului.” Credinciosii rosteau aceste cuvinte deoarece simteau ca Dumnezeu s-a pogorat din Ceruri si a venit pe pamant pentru a-i mantui. According to the present prophecies in the Old Testament, Jesus is preparing its own entry to be recognized as the Messiah, as the Law itself says. Savior is acclaimed by a large number of believers who were in their hands olive branches and palm. They saw him, they cried out: "Hosanna! Blessed is he who comes in the name of God. "Believers uttered these words because it felt that God was descended from heaven and came to earth to save them. Toate aceste aspecte au fost mentionate pentru prima oara in secolul al IV-lea de catre Sfantui Epifanie, caruia i-au fost atribuite doua predici la aceasta sarbatoare, si pelerina apuseana Egeria, care descrie aceasta sarbatoare in insemnarile ei de calatorie. Aceasta descrie modul in care era celebrata aceasta sarbatoare. In acea perioada, Duminica Floriilor era cunoscuta sub numele de Duminica aspirantilor sau candidatilor la botez. I-a fost atribuita acest nume datorita faptului ca, cei care urmau sa mearga cu mare solemnitate la episcop sa ii ceara binecuvantarea de a lua parte la botez, trebuiau sa invete Simbolul credintei (Crezul). De asemenea, Duminica Floriilor a mai fost cunoscuta si sub numele de duminica gratierilor deoarece, imparatii ofereau gratieri ca un mod de a cinsti aceasta sarbatoare importanta. All these aspects have been mentioned for the first time in the fourth century by St. Epiphany whom were assigned to two sermons on this feast, and Egeria western cape, which describes this event in her memoirs travel. It describes how this holiday was celebrated. At the time, it was known as Palm Sunday Sunday aspirants or candidates for baptism. I was assigned this name because those who were to go with great solemnity the bishop to ask for the blessing to take part in baptism, had to learn Symbol of Faith (Creed). Also Palm Sunday has been known as Sunday pardon since pardon kings offered as a way to honor this important holiday. In zilele noastre, oamenii obisnuiesc sa mearga la biserica cu prilejul acestei sarbatori pentru a sfinti crengi de salcie care urmeaza sa fie puse la usi, geamuri sau chiar la porti. Motivul pentru care credinciosii fac acest lucru are de-a face cu credinta lor ca astfel sunt aparati de boli si apara casele credinciosilor de evenimente rele. Din seara de duminica, bisericile incep sa savarseasca slujbe numite denii. In aceste slujbe putem regasi toate momentele remarcabile din viata Mantuitorului nostu de la intrarea Acestuia in Ierusalim si pana la Invierea Sa din morti. Nu in ultimul rand, ziua de Florii reprezinta si ultima saptamana a Postului Pastilor sau Saptamana Patimilor, timp in care crestinii fac pregatiri pentru intampinarea marii sarbatori a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos. Nowadays, people use to go to church to celebrate the occasion of this holy willow branches to be made doors, windows or gates. Why believers do this has to do with their belief that such diseases are protected by defending believers' homes and bad events. Sunday evening, the churches begin to commit called Denii jobs. In these jobs you can find all the remarkable moments in the life of the Savior in our place and its entry into Jerusalem to the Resurrection from the dead. Last but not least, on Palm Sunday represents the last week of Lent and Holy Week, during which Christians make preparations to meet the great holiday of the Resurrection of our Lord Jesus Christ.

COFFEE SPRING - FLOWERS SPRING !

EASTER - CROCHET EGGS

EASTER -CROCHET

TUTORIAL -ART PAITING EGGS - EASTER !