style="margin-top:40px;"

fulgi de nea

miercuri, 7 iunie 2017

Healing Power of Trees -sOCUL -

Socul (Sambucus nigra), cunoscut în unele regiuni sub nume destul de neobişnuite, cum ar fi holer, hoz, iboz, scorpat, soace, este un arbust din familia Caprifoliaceae, întâlnit frecvent la margini de pădure, în luminişuri sau în subarboretul din desişuri, precum şi în lunci, ca şi în spaţii deschise la şes, unde creşte stufos, pe lân­gă gardurile gospodăriilor, atingând chiar şi înăl­ţimi de 4-5 metri. , As well as in meadows, as well as in open spaces, where it grows thickly, besides the fences of households, reaching even heights of 4-5 meters. În perioada mai-iulie, el se împo­dobeşte cu nenumărate umbreluţe de flori alb-găl­bui, mărunte, având forma unor steluţe, care degajă un parfum intens. Se culeg numai pe vreme însori­tă, pentru a fi uscate ulterior, tot prin expunere la soare. În cazul când nu există condiţii prielnice, se pun la uscat pe coli mari de hârtie, în poduri. După ce florile se trec, în urma lor rămân fructele, nişte boabe rotunde, cu gust plăcut, dulce-acrişor, foarte preţuit şi de păsări. La maturitate, boabele de soc se colorează în nuanţe închise, de la vişiniu până la negru, atârnând pe ramuri grupate în fostele in­flo­rescenţe, ce măsoară 12-20 centi­metri în diame­tru. Se recoltează toamna, în septembrie sau oc­tom­brie şi, după ce au fost uscate la soare sau în poduri bine aerisite şi li s-au îndepărtat codiţele, sunt păstrate în pungi de hârtie sau depozitate în saci. Proprietăţile benefice ale socului au fost re­mar­cate încă din antichitate. Arbustul apare în scrierile lui Plinius cel Batrân, sub denumirea "sambucus". Pe meleagurile dacice, unde şi-a găsit variate utili­zări ca remediu în medicina zamolxiană, îl chema "seoacs" ori "soac" - cuvinte care stau, în mod evident, la originea numelui său actual din limba română. Between May and July, he is adorned with countless white-yellow, umbrella-shaped, umbrellas in the form of stars, which give off an intense fragrance. They are harvested only in sunny weather, to be dried afterwards, also by exposure to the sun. If there are no good conditions, dry them on large sheets of paper in the bridges. After the flowers pass, behind them remain the fruits, some round grains of sweet, sweet-sour taste, very cherished by birds. At maturity, shock beans are colored in dark shades, from cherry to black, hanging on branches clustered in former inflorescences, measuring 12-20 centimeters in diameter. They are harvested in autumn, in September or October, and after they have been dried in the sun or in well-ventilated bridges, and the trunks have been removed, stored in paper bags or stored in bags. Beneficial properties of shock have been remarked since antiquity. The shrub appears in the writings of Plinyus the Old, called sambucus. In the Dacian lands, where he found various uses as a remedy for Zamolxian medicine, he called him "seoacs" or "soak" - words that obviously belong to the origin of his current name in Romanian. Mituri şi superstiţii Myths and superstitions! La indieni, socul a fost dintotdeauna considerat un panaceu, dătător de viaţă lungă. În schimb, pro­babil că boabele lui negre, asemănă­toare cu ale mătrăgunei, au îndemnat populaţiile europene să-i creeze o aură de mister, ţesând în ju­rul său nume­roase legende. Se credea că o tufă de soc are pute­rea să asigure protecţie caselor pe lângă care creşte, respectiv, oamenilor care trăiesc în ele, deoarece între ramurile lui îşi găsesc adăpost tot felul de enti­tăţi supranaturale, spiriduşi, zâne şi duhuri, acestea din urmă aflate de obicei în tranzit spre tărâmul de dincolo. Tocmai de aceea, olan­de­zii nu tăiau niciodată crengi de soc, fără a cere mai întâi permisiunea spiritelor, care, altfel, ar fi putut să se supere şi să-i bântuie. În Germania, fraţii Grimm au reluat într-unul din basmele lor un per­sonaj fantastic, plăsmuit de imaginaţia folclo­rică, iar apoi perpetuat şi mereu modelat de tradiţia populară: bătrâna Holle. Poveş­tile şi cântecele o descriau ca pe staros­tele unei cete de suflete ale copiilor încă nenăs­cuţi, împreună cu care colinda prin lume, în căutarea părinţilor potriviţi. La răs­timpuri, grupul făcea popas în coroa­na deasă a unui soc. De aici şi datina ca femeile care îşi doreau copii sau erau deja însărcinate, să scuture o tufă de soc, ca să le cadă în poală un suflet de copil. Exista şi o a doua variantă, rezervată fetelor nemăritate: şi lor li se recomanda să scuture tufa, însă nu ori­când, ci la solstiţiul de iarnă, în ziua de 21 decem­brie. Şi din direcţia de unde aveau să audă un câine lătrând, de acolo urma să le sosească ursitul. Aşa­dar, nu e câtuşi de puţin de mirare că ramurile de soc erau folosite la confecţionarea baghetelor magice. In the Indians, shock has always been considered a long-lived panacea. Instead, perhaps its black-berry-like maize grains have urged European populations to create an aura of mystery, weaving around it many legends. It was believed that a bush of shock has the power to provide protection for the houses to which it grows, respectively, to the people living in them, because among its branches find shelter all sorts of supernatural entities, spirits, fairies and spirits, the latter Usually in transit to the realm beyond. That is why the Dutch did not ever cut the branches, without first asking for the permission of the spirits, who would otherwise have grown up and haunted them. In Germany, the Grimm brothers resumed in one of their fairy tales a fantastic character, folded by folk imagination, and then perpetuated and always modeled by the folk tradition: old Holle. Stories and songs described her as the caress of a bunch of souls of unborn babies, with whom they roamed through the world in search of the right parents. In the meantime, the group stopped in the crown of a shock. Hence the fact that women who wanted children or were already pregnant, shake a bump of shock so that a child's heart could fall into their lap. There is also a second variation, reserved for unmarried girls: and they are advised to shake the bush, but not at any time, but at the winter solstice on December 21st. And in the direction where a dog would be barking, the beast would come from there. So, it is not surprising that shock waves were used to make magical wands. Utilizări terapeutice Therapeutic uses ! * Din florile socului se prepară un ceai, din care se beau 3-4 căni pe zi, la gripă sau răceală, dar şi la infecţiile urinare. În acest scop, se infu­zează, timp de 15 mi­nute, 1-2 linguriţe de flori, uscate în 200 ml apă clocotită. * Pentru combaterea consti­pa­ţiei se bea seara, înainte de cul­care, o cană de ceai (200 ml), pre­gătit cu 1 linguriţă de flori us­cate şi mărunţite. Are efect laxativ, diuretic şi su­dorific. * O infuzie mai puţin concen­trată, obţinută din 40 g flori, lăsate 15-20 de minu­te într-un litru de apă în clocot, se aplică extern, sub formă de cataplasme contra ar­su­rilor, abceselor, furunculelor şi erizipe­lului. * La arsurile de soare, se poa­te între­buinţa şi balsamul a cărui reţetă o veţi găsi mai jos. * Sucul stors din boabele de soc se adminis­trea­­ză intern, pentru detoxifiere şi ca tratament contra nevralgiilor. Scoarţa se întrebuin­ţea­ză ca re­mediu împotriva infec­ţiilor urinare şi a constipaţiei. Frun­zele zdrobite lasă un suc care poate fi utilizat, prin tamponări locale, la arsuri şi hemoroizi. Socul este una dintre plantele recomandate pen­tru fumigaţii Tea is prepared from the flowers of shock, from which 3-4 cups a day, flu or cold, but also urinary infections. For this purpose, infuse, for 15 minutes, 1-2 teaspoons of flowers, dried in 200 ml boiling water. * To fight constipation, drink a cup of tea (200 ml), prepared with 1 teaspoon of dried and crushed flowers, before bedtime. It has laxative, diuretic and sudorific effect. * A less concentrated infusion, obtained from 40 g of flowers, left for 15-20 minutes in one liter of boiling water, is applied externally in the form of cataplasms against burns, abscesses, furuncles and erizipel. * For sunburns, you can also use the balsam you will find below. Succulent juice from the shock beans is administered internally for detoxification and as treatment against neuralgia. Bark is used as a remedy against urinary infections and constipation. Crushed leaves leave a juice that can be used, through local swabs, for burns and hemorrhoids. Sock is one of the plants recommended for fumigations Socată Soft drink recipe! Ingrediente: 8-10 flori proas­pete sau uscate de soc, 4-5 lămâi, 1 kg zahăr, 10 g drojdie, 10 l apă. Mod de preparare: 1. Tăiaţi lămâile în felii şi puneţi-le împreună cu florile, zahărul şi drojdia într-un borcan mare, turnând deasupra întreaga cantitate de apă. 2. Lăsaţi totul la fermentat timp de 48 de ore. De două ori pe zi, amestecaţi conţinutul borcanului cu ajutorul unei linguri de lemn cu coadă lungă. Apoi scurgeţi lichidul în sticle şi aveţi grijă să le astupaţi bine. Sticlele se depozitează cu gura în jos, la răcoare, într-un loc ferit de lumină. Utilizare: Socata este o băutură deosebit de plă­cută, răcoritoare şi spumantă. Totodată, ea rea­lizează un aport vitaminic deloc neglijabil (conţine o doză însemnată de vitamina C, alături de A şi de vitamine din complexul B). Ingredients: 8-10 fresh or dried flowers of shock, 4-5 lemons, 1 kg of sugar, 10 g of yeast, 10 l of water. Method of preparation: 1. Cut the lemons into slices and put them together with the flowers, sugar and yeast in a large jar, pouring over the whole amount of water. 2. Let it all fermented for 48 hours. Twice a day mix the contents of the jar with a wooden spoon with a long tail. Then drain the liquid into bottles and be careful to snap them off. Bottles are stored with the mouth down, in the cool, in a place protected from light. Usage: Socata is a particularly pleasant, refreshing and sparkling drink. At the same time, it makes a very negligible vitamin intake (it contains a significant dose of vitamin C, along with A and B complex vitamins). Sirop cu flori de soc Ingrediente: 20 flori proaspete de soc, 2 kg zahăr, 2 l apă, 50 g acid citric, su­cul şi coaja de la 2 portocale şi 2 lămâi (preferabil bio). Mod de preparare: 1. Culegeţi şi spălaţi florile de soc. Amestecaţi zahărul şi apa cu acidul citric, până la di­zolvarea completă a zahărului. Tăiaţi citri­cele în felii subţiri şi puneţi-le în apa îndulcită, îm­preună cu florile de soc. 2. Lăsaţi vasul deoparte pen­tru 48 de ore. După aceea, stre­cu­raţi li­chidul şi aruncaţi florile, stoar­ceţi feliile de lămâie şi por­tocală şi turnaţi siropul în sticle curate. Syrup with flowering flowers Ingredients: 20 fresh flowers, 2 kg of sugar, 2 l of water, 50 g of citric acid, the juice and the peel of 2 oranges and 2 lemons (preferably bio). Method of preparation: 1. Draw and wash the flowers. Mix the sugar and water with citric acid until the sugar is completely dissolved. Cut the citrus fruits into thin slices and put them in the sweetened water, along with the flowering flowers. 2. Leave the pot aside for 48 hours. Then, squeeze the liquid and throw the flowers, squeeze the lemon and orange slices and pour the syrup into clean bottles. Prăjiturele de casă Ingrediente: 20 flori proas­pete de soc, 1 ou, 500 ml lapte, 70 g zahăr, puţin zahăr vanilat, 200 g făină, ulei de cocos. Mod de preparare: Cu oul, laptele, zahărul şi făi­­na, frământaţi un aluat. Înfă­şu­raţi pe rând florile în aluat şi prăjiţi-le în ulei de cocos fier­bin­­te. Prăji­tu­relele cu flori de soc sunt deli­cioa­se şi se potri­vesc de minune cu nec­tarul de mere, compotul de me­rişoare sau iaurtul cu aromă de vanilie. House cookies Ingredients: 20 fresh flowers of shock, 1 egg, 500 ml of milk, 70 g of sugar, a little vanilla sugar, 200 g of flour, coconut oil. Method of preparation: With the egg, milk, sugar and flour, knead a dough. Roll the flowers in the dough and fry them in hot coconut oil. The bouquets of bouquet are delicious and fit nicely with apple nectar, cranberry sauce or vanilla flavored yogurt.